CtEDO: Libertatea de exprimare are limite

24 07 2017

În decizia sa în cauza Belkacem c. Belgiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat în unanimitate inadmisibilitatea cererii reclamantului, constatând că este incompatibilă cu dispozițiile Convenției și că reclamantul a încercat să îndepărteze prevederile articolului 10 al Convenției de la scopul său real prin utilizarea dreptului său la libertatea de exprimare pentru scopuri care erau în mod vădit contrare Convenției.

Cazul a vizat condamnarea domnului Belkacem, liderul și purtătorul de cuvânt al organizației "Sharia4Belgium", care a fost dizolvată în anul 2012, pentru incitarea la discriminare, ură și violență din cauza comentariilor pe care reclamantul le-a făcut în videoclipurile plasate pe platforma YouTube despre grupurile non-musulmane și șaria¹.

Curtea a remarcat că, în postările sale, domnul Belkacem le-a cerut vizitatorilor să-i învingă pe non-musulmanii, să le predea o lecție și să lupte cu ei. Curtea a considerat că aceste chemări au avut un conținut extremist și că domnul Belkacem, prin înregistrările sale, încercase să incite la ură, discriminare și violență față de toți non-musulmanii. Curtea a subliniat de la început că, deși jurisprudența consacră caracterul imperativ și esențial al libertății de exprimare într-o societate democratică, ea și-a stabilit limitele prin excluderea anumitor declarații de sub protecția articolului 10 al Convenției. În această privință, Curtea a remarcat faptul că domnul Belkacem a publicat o serie de videoclipuri pe platforma YouTube în care a chemat vizitatorii la acțiuni extremiste contra non-musulmanilor. Curtea nu a avut nicio îndoială cu privire la caracterul extremist al viziunilor domnului Belkacem și a fost de acord cu constatarea instanțelor naționale că reclamantul, prin înregistrările sale, a căutat să provoace ură, discriminare și violență față de toți non-musulmanii. În opinia Curții, un astfel de atac general și vehement este incompatibil cu valorile toleranței, păcii sociale și nediscriminării care stau la baza Convenției Europene pentru Drepturilor Omului.

Referindu-se la comentariile domnului Belkacem cu privire la șaria, Curtea a constatat anterior că apărarea instituirii șariei prin chemarea la violență poate fi considerat "discurs de ură" și că fiecare stat contractant poate lua o poziție împotriva mișcărilor politice bazate pe fundamentalism religios, de exemplu o mișcare ce dorește crearea un regim politic bazat pe șaria.

Curtea a subliniat că legislația belgiană aplicată în cazul de față pare să fie conformă cu dispozițiile și recomandările relevante ale Consiliului Europei și ale Uniunii Europene, menite să combată incitarea la ură, discriminare și violență.

În consecință, Curtea a concluzionat că, în conformitate cu articolul 17 al Convenției, domnul Belkacem nu putea pretinde protecția articolului 10.

¹ DEX: Șaria - legea islamică, potrivit căreia faptele oamenilor se împart în mai multe categorii, și anume: obligatorii (mărturisirea credinței, rugăciunea, milostenia rituală, postul Ramadan și pelerinajul la Mecca), recomandate, îngăduite (indiferente din punct de vedere moral), condamnabile și interzise. La faptele obligatorii, unii mai adaugă și „războiul sfânt”.

Acest material este realizat în cadrul proiectului “Contribuția la respectarea drepturilor omului în Republica Moldova” implementat de Asociația Obștească ”Juriștii pentru Drepturile Omului” cu sprijinul financiar acordat de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Guvernului Suediei.