Chestiuni generale
Curtea Europeană a Drepturilor Omului poate fi sesizată cu o cerere de către orice persoană fizică, orice organizaţie guvernamentală sau orice grup de particulari care se pretinde victimă a unei violări din partea unui stat parte la Convenţie a drepturilor prevăzute de Convenţie sau Protocoalele sale adiţionale.

O cerere poate fi îndreptată doar contra unui stat parte la Convenţie. Reclamantul poate deplânge acţiunile/inacţiunile autorităţilor care au dus la încălcarea unui drept garantat de Convenţie (obligaţii negative), fie că nu a întreprins măsurile necesare pentru a preveni şi a reprima acţiunile unor persoane private, comise sub jurisdicţia sa, care antrenează o violare a Convenţiei (obligaţii pozitive).

Curtea nu este competentă să examineze cereri ce vizează situaţiile care au avut loc sau s-au sfârşit până la intrarea în vigoare a Convenţiei pentru statul pârât. Convenţia a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12 septembrie 1997.

Pentru a depune o cerere la Curte ea trebuie să satisfacă criteriile de admisibilitate. Pentru mai multe detalii în acest sens puteți consulta Ghidul practic de admisibilitate.

Cererile care nu corespund acestor criteriilor nominalizate sunt declarate inadmisibile şi sunt respinse. Curtea poate declara o cerere inadmisibilă în orice stadiu al procedurii.

Protocolul nr. 14 introduce o nouă condiţie de admisibilitate. Conform acesteia, Curtea va putea să declare inadmisibile cauzele în care reclamantul nu a suferit un „prejudiciu semnificativ”, cu condiţia ca respectul drepturilor omului nu obligă Curtea să examineze cauza în fond. La stabilirea „prejudiciului semnificativ” Curtea va lua în calcul: (a) impactul monetar minor (estimativ pentru Moldova – EUR 200); (b) prejudiciul minor al dreptului nepatrimonial (pretinsa violare a art. 5 § 3 prin eliberarea mandatului de arest care conţine suficiente motive de către procurorul neindependent); (c) importanţa litigiului pentru reclamant (reunirea familiei). Curtea nu va respinge în baza acestui temei nici o cerere care nu a fost examinată în modul cuvenit de către instanţa naţională. Vor fi examinate în orice condiţii şi cererile care ridică probleme serioase de aplicare şi interpretare a Convenţiei sau probleme importante referitor la dreptul intern. În primii doi ani după intrarea în vigoare a Protocolului nr. 14 acest criteriu va fi aplicat doar de către Camere şi Marea Cameră. Acest criteriu de admisibilitate va fi aplicat şi faţă de cererile înregistrate până la intrarea în vigoare a Protocolului, însă nu se va răsfrânge asupra celor declarate admisibile până la această dată. Pentru mai multe detalii despre Protocolul nr. 14 puteți consulta pagina respectivă.