Întrebări

Acest compartiment este destinat explicării modului de aplicare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a procedurii în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Această pagină nu are menirea de a acorda consultaţii pe cazuri concrete. Pentru consultaţii pe cazuri concrete, urmează să vă adresaţi la un avocat la alegerea D-voastră.

 

Nume/Prenume:
Mesaj:

 

 

06.08.2010

Întrebare: Bună ziua, doresc să ştiu dacă soţul meu îşi poate schimba procuratorul (reprezentantul) la CtEDO?
Ce trebuie de făcut? Trebuie o procura făcuta la notar, trimisă lor? Mulţumesc anticipat. Birica Oana

Răspuns: Reclamantul are dreptul să-şi schimbe reprezentantul în faţa Curţii în orice moment al procedurii. Pentru aceasta, este necesar să fie îndeplinită o procură, formularul căreia este disponibil la linkul http://lhr.md/2/33.html. Reclamantul va expedia în adresa grefierului Curţii o scrisoare, însoţită de noua procură, informând Curtea despre schimbarea reprezentantului.


05.08.2010

Întrebare: Unde pot găsi precedentul Holy Monasteries contra Greciei? Igor Sheremet

Răspuns: Pe pagina web a CtEDO, la următorul link: http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/portal.asp?sessionId=57935466&skin=hudoc-en&action=request


31.07.2010

Întrebare: Cu referire la modificările în vederea instituirii recursului intern "efectiv", propuse de către autorităţile naţionale în urma adoptării hotărârii-pilot Olaru şi alţii c. Moldovei, nu credeţi că aceasta este o modalitate de tergiversare sau chiar eschivare (în cazul când cetăţeanul este deja dezamăgit în justiţia noastră) de la executarea hotărârilor judecătoreşti, prin adresări repetate şi umblări interminabile prin instanţele naţionale, ca ulterior tot la CEDO să ajungem. Rog să Vă expuneţi, pentru a da speranţe că şi în Moldova se poate face dreptate. Cu respect, Gheorghe.

Răspuns: Asociaţia "Juriştii pentru drepturile omului" a elaborat un nou proiect de lege, care poate fi vizualizat la următorul link: http://www.lhr.md/2/19.html, dar care însă nu a fost luat în consideraţie de către Ministerul Justiţiei. 


23.06.2010

Întrebare: Spuneţi-mi vă rog, a fost instituit un recurs intern efectiv în urma adoptării hotărârii-pilot Olaru şi Alţii c. Moldovei ? Unde pot găsi mai multe informaţii pe această temă? Tihon Vitalie

Răspuns: Ministerul Justiţiei a elaborat un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care are drept scop instituirea unui recurs intern efectiv pentru remedierea încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor şi în procesul de executare a hotărârilor judecătoreşti. În plus, Ministerul a mai elaborat un proiect de Lege privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor şi în procesul de executare a hotărârilor judecătoreşti. Ambele proiecte de lege pot fi accesate pe pagina web a Ministerului, la următorul link: http://justice.gov.md/ro/acte-coordonare/.

Asociaţia "Juriştii pentru drepturile omului" a fost invitată să prezzinte un aviz asupra proiectului de Lege privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil. În urma analizării textului legii, asociaţia a elaborat un nou proiect de lege, care poate fi vizualizat la următorul link: http://www.lhr.md/2/19.html


24.11.2009

Întrebare: Stimaţi domni, în vederea executării hotărârii-pilot (Olaru şi alţii c. Moldovei) ce urmează să întreprindă autorităţile naţionale în privinţa acelor hotărâri neexecutate, care nici nu s-au adresat la CtEDO?

Răspuns: În hotărârea Olaru şi alţii c. Moldovei (hotărâre din 28 iulie 2009), Curtea a diferenţiat categoria de cereri care au fost depuse la Curte până la adoptarea hotărârii şi categoria de cereri care se referă la neexecutarea şi/sau executarea întârziată a hotărârilor judecătoreşti privind acordarea spaţiului locativ de stat. În ceea ce priveşte cea de-a doua categorie de cereri, Curtea va suspenda examinarea tuturor cererilor noi pe care le va primi după pronunţarea acestei hotărâri, în care reclamanţii se vor plânge exclusiv de neexecutarea şi/sau executarea întârziată a hotărârilor judecătoreşti privind acordarea spaţiului locativ de stat, acestora putând să li ce ceară, după instituirea recursului intern, prezentarea pretenţiilor sale autorităţilor naţionale (para. 59-60).

Referitor la prima categorie de cereri, Curtea a considerat că ar fi nedrept ca reclamanţilor să li se ceară adresarea către autorităţile naţionale, în situaţia în care ei deja au depus cereri la Curte. Astfel, examinarea cererilor similare depuse la Curte până la pronunţarea acestei hotărâri aa fi suspendată, pe un termen de 1 an de la data când hotărârea va deveni definitivă, Guvernul urmând să acorde acestor reclamanţi, în această perioadă, o redresare adecvată şi suficientă (para. 61). 

Prin urmare, în termen de 1 an de la data când hotărârea Olaru şi alţii c. Moldovei va deveni definitivă, autorităţile naţionale trebuie să eleboreze un recurs intern care să permită executarea hotărârilor judecătoreşti privind acordarea spaţiului locativ de stat. După ce acest recurs intern va fi instituit, reclamanţii din cea de-a doua categorie de cereri se vor adresa autorităţilor naţionale în vederea executării hotărârilor. Dacă un astfel de recurs intern nu va fi funcţional, Curtea a decis că va purcede la examinarea tuturor cererilor care îi vor fi prezentate.


09.04.2009

Întrebare: Stimaţi domni, unde pot căuta şi găsi decizia CtEDO, care condamna Moldova (sau România - nu sunt precis) de adoptare a deciziilor diferite (controversate) în cazuri similare? Vlad Neguta

Răspuns: Este vorba despre hotărârea Beian v. România (6 decembrie 2007), pe care o puteţi găsi în varianta electronică la următoarele link-uri: http://www.lhr.md/hot/ (indicaţi "Beian" la rubrica "reclamantul") (în limba română) şi http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/portal.asp?sessionSimilar=21952401&skin=hudoc-en&action=similar&portal=hbkm&Item=1&similar=frenchjudgement (în limba franceză).


13.03.2009

Întrebare: Unde pot găsi textul integral al Convenţiei? Danu Andrei

Răspuns: La următoarele linkuri: http://lhr.md/2/4.html sau http://www.echr.coe.int/ECHR/EN/Header/Basic+Texts/Basic+Texts/The+European+Convention+on+Human+Rights+and+its+Protocols/.


06.03.2009

Întrebare: Cum pot intra în posesia rezultatului cererii nr. 41688/07? Tănase-Marinescu Petre

Răspuns: Stimate domn, noi nu suntem Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi nu putem să Vă informăm despre etapa de examinare a cererii Dvs. la CtEDO. Orice informaţie de această natură Dvs. o puteţi primi de la grefa Curţii care informează reclamantul sau reprezentantul reclamantului despre evoluţia cauzei şi duce corespondenţa cu părţile.  


04.03.2009

Întrebare: Pe site aţi avut un set de volume cu hotărârile Curţii Europene, de unde aş putea face rost de aceste hotărâri în varianta electronică? Ruslan

Răspuns: La următorul link: http://lhr.md/2/62.html sunt plasate volumele de hotărâri şi decizii ale CtEDO împotriva Moldovei, traduse in română. Suplimentar, puteţi să accesaţi hotărârile separat, în variantă electronică, la următorul link: http://www.lhr.md/hot/, indicând unul din criteriile după care doriţi să căutaţi hotărârea.


24.02.2009

Întrebare: Cum se aleg judecătorii la CtEDO? Nadea

Răspuns: Vedeţi următorul link: http://www.lhr.md/2/23.html.


24.02.2009

Întrebare: Prezentaţi-mi vă rog lista neagră a persoanelor din cadrul judecătorilor şi procurorilor ce se fac vinovaţi pe cazurile pierdute de Moldova la CtEDO pe anul 2006. Vasile

Răspuns: Listele persoanelor responsabile de condamnarea RM la CtEDO pot fi accesate la următorul link: http://www.lhr.md/2/94.html.


18.02.2009

Întrebare: Vă rog să-mi spuneţi dacă Curtea acceptă cereri privind violarea art. 6 (1) al Convenţiei, şi anume termenul rezonabil, dacă nu există încă o decizie irevocabilă? Şi dacă da, care sunt precedentele. Dosarul este examinat deja mai mult de 1 an la Curtea Supremă de Justiţie şi mereu este sau amânat, sau nu se prezintă intimatul. Iar pârâţii nu pot activa, deoarece li s-a suspendat acest drept fără careva violări din partea acestora. Vă mulţumesc anticipat. Irina

Răspuns: Chestiunea "termenului rezonabil" nu ţine de echitatea procedurilor şi pentru a Vă plânge de nerespectarea termenului rezonabil nu este nevoie de o "decizie internă definitivă". În hotărârea Cravcenco c. Moldovei (15 ianuarie 2008), Curtea a constatat violarea art. 6 (1) al Convenţiei pe motiv de durată exagerată a procedurilor. În această cauză, Curtea a considerat că reclamantul nu a dispus de un recurs efectiv în privinţa pretenţiei sale privind durata procedurilor şi a constatat violarea art. 13 al Convenţiei combinat cu art. 6 (1) al Convenţiei (para. 59-62). Prin urmare, deoarece Curtea a constatat că la nivel naţional nu există recursuri efective privind nerespectarea termenului rezonabil, nu aveţi nevoie de a epuiza căile de recurs interne.


18.02.2009

Întrebare: Pe parcursul a mai multor ani hotărârea judecătorească definitivă nu s-a executat şi cererile înaintate instanţelor/autorităţilor naţionale în acest sens, nu au fost soluţionate. În astfel de situaţie este posibilă adresarea direct la CtEDO, fără a mai "deranja" instanţele/autorităţile naţionale?

Răspuns: În cazul neexecutării unei hotărâri judecătoreşti definitive, obligaţiile reclamantului se consideră epuizate în momentul prezentării titlului executor la oficiul teritorial al Departamentului de Executare a Deciziilor Judiciare. În câteva cauze (Popov (nr. 1) c. Moldovei, hotărâre din 18 ianuarie 2005; Lupăcescu c. Moldovei, hotărâre din 21 martie 2006), Guvernul a invocat că nu au fost epuizate căile de recurs interne accesibile, susţinînd că reclamanţii puteau să acţioneze în judecată executorul judecătoresc în conformitate cu art. 20 al Constituţiei şi art. 426 al vechiului CPC. Curtea a constatat că, chiar dacă reclamantul ar fi depus recurs împotriva actelor executorului judecătoresc şi ar fi obţinut o hotărâre care să confirme că neexecutarea a fost ilegală conform dreptului naţional, o astfel de acţiune nu ar fi obţinut nimic nou, singura consecinţă fiind eliberarea unui alt titlu executoriu care ar permite executorului judecătoresc să continue executarea hotărârii (Popov (nr. 1) c. Moldovei, para. 32; Lupăcescu c. Moldovei, para. 16-17). Curtea a considerat că art. 20 al Constituţiei, care prevede dreptul general de acces la justiţie nu oferă reclamanţilor un remediu efectiv.   

Totuşi, dreptul de „acces la o instanţă de judecată” nu impune statului obligaţia de a executa orice hotărâre cu caracter civil fără a ţine cont de circumstanţele speciale ale cauzei (Sanglier v. France, § 39, 27 mai 2003). Curtea a notat că responsabilitatea statului în privinţa executării unei hotărâri împotriva unei companii private nu se extinde mai departe decât implicarea organelor de stat pentru procedurile de executare (a se vedea Fuklev v. Ukraine, § 67 şi §§ 90-91, 7 iunie 2005). Totuşi, atunci când autorităţile sunt obligate să acţioneze pentru executarea unei hotărâri judecătoreşti şi nu o fac, inacţiunea lor poate angaja responsabilitatea statului în temeiul articolului 6 § 1 al Convenţiei (obligaţiile pozitive ale statului) (Scollo v. Italy, hotărâre din 28 septembrie 1995, § 44).


11.02.2009

Întrebare: Vă rog, cum aş putea găsi cazul Rusu c Moldovei? Elena

Răspuns: La următorul link: http://www.lhr.md/hot/ indicaţi numele reclamantului (în cazul Dvs. "Rusu") la categoria "Reclamantul".


06.02.2009

Întrebare: Onorată Organizaţie! Indicaţi-mi câteva cazuri câştigate la CtEDO contra Moldovei în care a fost constatată violarea art. 6 şi a art. 1 al Protocolului nr. 1, anume când este vorba de "proprietar de bună-credinţă", atunci când un proprietar de bună-credinţă este deposedat de averea sa. Vă mulţumesc anticipat! Alexei Adam

Răspuns: În hotărârea Dacia SRL c. Moldovei (18 martie 2008), CtEDO a examinat "buna-credinţă" a cumpărătorului hotelului (a se vedea para. 60-66).


31.01.2009

Întrebare: Cum sunt examinate cazurile de litigiu cu Republica Moldova, în privinţa depozitelor la Banca de Economii?

Răspuns: În cauza Dolneanu c. Moldovei (hotărâre din 13 noiembrie 2007), Curtea a constatat violarea art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie în urma refuzul instanţelor naţionale, fără un temei legal, de a încasa în folosul reclamantului compensaţii pentru deprecierea depozitelor sale de la Banca de Economii. Deocamdată, aceasta este unica hotărâre a Curţii contra Moldovei, în care ea a examinat pretenţii legate de depozitele de la Banca de Economii.


14.01.2009

Întrebare: Este posibil să fie respinsă o cerere după 3 ani (!?), pe criterii prealabile de admisibilitate prevăzute de art. 34 si 35 din Convenţie, când ştiu sigur că aceste au fost respectate: 1. epuizarea tuturor căilor de recurs interne (hotărâre definitivă în instanţele naţionale); 2. scurgerea unui termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a deciziei interne, precum si celelalte. Sunt surprinsă şi de faptul că plicul în care mi se comunică că cererea a fost respinsă, nu are însemnele de identificare ale instituţiei cele 3 ştampile roşii, aşa cum apar ele pe alte 4 plicuri primite de la Curte. Plicul primit are în loc de elementele de mai sus o ştampila neagră cu următorul înscris:

A PRIOR
Belgique- Belgie
P.P-P.B
BP13446

IF UNDELIRERED RETURN TO:
PO BOX 3446
1934 EMC-Brucargo
Belgium
Ce pot sa fac? Tina Rusu

Răspuns: Termenul de examinare a unei cereri la Curte poate constitui între 3 şi 6 ani. Iniţial, la înregistrare, cererile sunt examinate formal, acestea urmând să fie examinate detaliat de către Comitetele de 3 judecători sau de Cameră. Prin urmare, termenul de 3 ani la care Vă referiţi pare a fi raţional. În plus, în cazul în care cererea Dvs. este îndreptată împotriva României, este posibil ca tergiversarea să datoreze şi numărului foarte mare de cereri îndreptate împotriva României. În ceea ce priveşte înscrisul de pe ştampilă, acesta posibil aparţine companiei ce prestează Curţii servicii de poştă. Totuşi, dacă aveţi dubii în privinţa autenticităţii documentului primit, Vă sugerăm să solicitaţi Curţii o confirmare a acestuia. 


29.12.2008

Întrebare: Răspundeţi vă rog dacă reprezentaţi cetăţenii în faţa CtEDO gratuit sau în bază de onorariu. Ion Palii

Răspuns: Consultaţiile acordate de membrii organizaţiei sunt gratuite. În cazul reprezentării în faţa Curţii, costul asistenţei juridice diferă în dependenţă de complexitatea cazului (de exemplu, în cazul litigiilor economice tariful va fi mai mare decât în cauze ce ţin de neexecutarea hotărârilor judecătoreşti definitive). Reprezentarea poate fi şi gratuită dacă persoana care doreşte să depună o cerere la CtEDO nu dispune de resurse financiare.


10.11.2008        

Întrebare: Vă rog să-mi spuneţi: Curtea a cerut informaţie de la Guvern pe marginea cazului Pădureţ, cum pot afla ce răspuns a emis Guvernul pe marginea cazului. Pădureţ Aureliu

Răspuns: Curtea expediază o copie a observaţiilor Guvernului pârât în adresa reclamantului, care are la dispoziţie un anumit termen indicat de Curte pentru a prezenta observaţiile sale.


31.10.2008

Întrebare: Pot fi considerat victimă CEDO în cazul casării în anul 2003 prin recurs în anulare a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile favorabile mie cu trimiterea cauzei la rejudecare, iar după rejudecarea cazului in 2008 am o hotărâre judecătoreasca irevocabila în defavoarea mea. Nu am omis termenul de 6 luni de adresare Curţii Europene. Mulţumesc. Ciobanu Ion

Răspuns: Dvs. nu vă puteţi plânge la Curte de casarea în 2003 prin recurs în anulare a hotărârii favorabile Dvs., pe motiv de omitere a termenului de 6 luni de adresare la Curte. In ceea ce priveste această pretenţie, termenul de 6 luni a început să curgă din momentul când aţi aflat sau trebuia să aflaţi despre casarea hotărârii. Eventual, aţi putea să invocaţi în faţa Curţii inechitatea procedurilor care s-au finalizat în 2008. 


12.10.2008

Întrebare: Vă rog să-mi lămuriţi care sunt condiţiile de examinare de urgenţă a dosarelor la CtEDO. Aceste condiţii sunt descrise undeva sau sunt luate din practica judiciară? Vă mulţumesc anticipat. Turuta Eugeniu

Răspuns: Articolul 40 al Regulamentului Curţii (comunicarea unei cereri în regim de urgenţă)  prevede următoarele: „În caz de urgenţă, sub rezerva posibilităţii adoptării altor măsuri de ordin procedural, Grefierul poate, cu autorizarea Preşedintelui Camerei şi prin orice mijloc disponibil, să informeze o Parte contractantă interesată despre introducerea unei cereri şi obiectul sumar al acesteia”. 

Articolul 41 al Regulamentului Curţii (ordinea examinării cauzelor) prevede următoarele: „Cauzele sunt examinate în ordinea în care sunt pregătite în vederea soluţionării. Camera sau Preşedintele ei poate, totuşi, să decidă examinarea unei cereri cu prioritate”.


10.09.2008

Întrebare: Spuneţi-mi vă rog unde pot afla toate cererile depuse la CtEDO şi care au fost examinate, care sunt pe rol si care sunt respinse. Merci. Igor

Răspuns: Pe pagina web a Curţii Europene a Drepturilor Omului (http://www.echr.coe.int/echr) puteţi să găsiţi cauzele pe marginea cărora au fost adoptate hotărâri sau decizii. Pentru aceasta, alegeţi HUDOC - sistemul de căutare a hotărârilor şi deciziilor Curţii - (http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-en), unde exista mai multe criterii de căutare (denumirea cauzei, statul pârât, numărul cererii etc.). Pe site nu veţi găsi cererile depuse sau care sunt pe rolul Curţii. Totuşi, pe HUDOC este disponibilă lista cauzelor comunicate Guvernelor pârâte.


01.09.2008 

Întrebare: Am fost amendat ilegal de către Union Fenosa pentru sustragere de energie electrică, am contestat în judecată procesul verbal, dar instanța a susţinut poziţia UF. As vrea să vă întreb dacă intra în competenta Curţii pe art. 6 al. 1 CEDO asemenea categorii de dosare, daca da - la care categorie se atribuie ele - la acuzaţie în materie penală sau la drepturi şi obligaţii cu caracter civil. Vă mulţumesc mult. Sorin Hanganu

Răspuns: După cum rezultă din mesajul Dvs., Union Fenosa v-a aplicat penalităţi în legătură cu consumul fraudulos de energie electrică, adică nu aţi fost sancţionat pentru comiterea unei contravenţii administrative, dar aţi fost obligat să achitaţi o anumită sumă de bani în urma recalculării de către Union Fenosa a energiei electrice consumate. Prin urmare, cauza Dvs. nu se încadrează în categoria „acuzaţie în materie penală”. Considerăm că puteţi să vă plângeţi la CtEDO de încălcarea „drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil”. În cauza Gusovschi c. Moldovei (hotărâre din 13.11.2007), CtEDO s-a expus asupra pretenţiei reclamanţilor privind procedurile judiciare referitoare la reconectarea casei reclamanţilor la conducta de gaz.


19.08.2008

Întrebare: Aş dori să vă întreb când Guvernului Republicii Moldova i se comunică cererea reclamantului pentru a depune observaţii privind admisibilitatea şi fondul cauzei - după declararea cererii admisibile de către comitetul de 3 judecători sau până la examinarea de către comitet a chestiunii privind admisibilitatea cererii? Cam în ce termen aproximativ are loc aceasta după depunerea cererii? Vă mulţumesc anticipat. Olesea Crăciun

Răspuns: După ce cererea reclamantului a fost înregistrată de grefa Curţii, Preşedintele Secţiunii căreia i-a fost atribuită cererea desemnează un judecător raportor. Judecătorul raportor decide dacă cererea urmează a fi examinată de către Comitetul de 3 judecători sau de către Cameră.

În cazul în care cererea se examinează de către Comitet, există 2 posibilităţi: fie Comitetul, în unanimitate, respinge cererea (o declară inadmisibilă sau o radiază de pe rol) fie, în cazul în care Comitetul nu ajunge la decizia unanimă de respingere a cererii, aceasta este transmisă Camerei.

Atunci când cauza este examinată de către Cameră, dacă la prima examinare nu se decide respingerea cererii (declararea cererii ca inadmisibilă sau radierea ei de pe rol), Camera comunică cererea către statul pârât şi îl invită să îi prezinte în scris observaţiile sale asupra cererii. Camera nu va declara o cerere admisibilă înainte de a invita Guvernul pârât să-şi prezinte comentariile. Pentru mai multe detalii privind examinarea admisibilităţii unei cereri la CtEDO, accesaţi următorul link: http://www.lhr.md/2/43.html.

O mare parte din cererile depuse la CtEDO (circa 95%) sunt respinse de către CtEDO fără a ajunge să fie comunicate statelor pârâte. Cererile contra Moldovei care nu sunt respinse la prima examinare ca vădit nefondate, de regulă, sunt comunicate Guvernului Moldovei peste circa 3 ani de la depunerea lor.


18.08.2008

Întrebare: Aş dori să aflu care documente şi probe trebuie prezentate de avocat/reprezentant pentru obţinerea onorariului juridic la CtEDO şi cum trebuie ele perfectate corect. Care este costul unei ore de muncă a unui avocat pentru procedura la CtEDO. Vă mulţumesc. Ana Lungu

Răspuns: Atunci când statuează asupra sumelor acordate cu titlu de costuri şi cheltuieli, CtEDO examinează dacă costurile şi cheltuielile au fost necesare, realmente angajate şi rezonabile ca mărime (a se vedea Amihalachioaie c. Moldovei, hotărâre din 20.04.2004, para. 45-47). În această privinţă, CtEDO poate să se bazeze pe elemente precum numărul de ore lucrate de avocat şi tariful perceput de acesta pentru o oră de lucru. Prin urmare, atunci când invocă pretenţiile cu privire la satisfacţia echitabilă, avocatul / reprezentantul reclamantului trebuie să prezinte Curţii toate documentele care ar demonstra faptul participării sale în calitate de reprezentant, numărul de ore lucrate şi tariful perceput pentru fiecare oră de lucru (de exemplu, contractul de reprezentare în faţa Curţii, darea de seamă privind serviciile prestate etc.). Dacă reclamantul nu prezentă nicio justificare în sprijinul pretenţiilor sale, de regulă, CtEDO decide să nu aloce reclamantului nicio sumă cu acest titlu. În privinţa mărimii onorariului avocatului, această chestiune este la discreţia avocatului. Totodată, vă recomandăm să consultaţi ratele asistenţei judiciare aplicabile la CtEDO.


16.08.2008

Întrebare: Am adresat o plângere Curţii în aprilie 2006, am primit confirmarea de la Curte; cum pot afla în ce stadiu se află acum? Rusu Titina

Răspuns: Orice informaţie despre etapa de examinare a cererii Dvs. la CtEDO o puteţi primi de la grefa Curţii care informează reclamantul sau reprezentantul reclamantului despre evoluţia cauzei şi duce corespondenţa cu părţile. 


14.08.2008

Întrebare: As vrea să vă întreb mai detaliat despre practica aplicării art. 41 CEDO, cum se calculează venitul ratat, alte prejudicii de exemplu în cazul neexecutării unei hotărâri judecătoreşti. Mihai Tulbure

Răspuns: Reclamanţii pot să solicite sume de bani cu titlu de prejudiciu material suferit ca rezultat al neexecutării de către autorităţi, într-un termen rezonabil, a unei hotărâri judecătoreşti executorii în favoarea lor, dacă acest lucru constituie o violare a Convenţiei. Modul în care CtEDO calculează prejudiciul material cauzat prin imposibilitatea de a folosi casa reclamantului a fost expus în hotărârea Prodan c. Moldovei, para. 64-75. Modul de calculare de către CtEDO a prejudiciului cauzat prin neexecutarea unei hotărâri privind plata de către autorităţile publice a unei sume de bani a fost expus în cauza Ceachir c. Moldovei (hotărâre din 15.01.2008, para. 50-55). În cauza Ceachir c. Moldovei, la calcularea dobânzii de întârziere, CtEDO s-a bazat pe prevederile art. 619 Cod civil.


13.08.2008

Întrebare: În cazul care reclamantul nu indică în cerere sumele revendicate (pagubele morale, materiale), CtEDO are competenţa de a aprecia la discreţia sa aceste sume, în rezultatul analizării faptelor şi încălcărilor expuse în cerere?

Răspuns: De regulă, în cererea iniţială, CtEDO nu cere indicarea sumelor pretinse cu titlu de satisfacţie echitabilă. După ce Guvernul pârât prezintă observaţiile sale cu privire la admisibilitatea şi fondul cauzei, acestea sunt expediate reclamantului, care este invitat să prezinte observaţiile sale, în care trebuie să se expună şi asupra pretenţiilor cu privire la satisfacţia echitabilă. Dacă reclamantul nu face acest lucru, se consideră că el nu doreşte recuperarea prejudiciului material, moral şi a cheltuielilor de judecată şi CtEDO nu examinează din oficiu acest aspect. CtEDO nu examinează pretenţiile cu privire la satisfaţia echitabilă nici dacă acestea au fost prezentate cu depăşirea termenului limită stabilit pentru prezentarea observaţiilor (a se vedea Cooperativa Agricolă Slobozia-Hănesei c. Moldovei, hotărâre din 03.04.2007, para. 31).


07.08.2008 

Întrebare: Pot intra în competenţa CtEDO cazurile de neexecutare a unei hotărâri judecătoreşti pronunţate împotriva unei persoane juridice private, pe motiv că Oficiul de executare nu a întreprins toate acţiunile, iar firma debitoare a devenit "fantomă" şi nu mai dispune de bunuri sau alte proprietăţi? Dumitru

Răspuns: În 3 cauze moldoveneşti – Istrate c. Moldovei (hotărâre din 13 iunie 2006), Mazepa c. Moldovei (hotărâre din 10 mai 2007) şi Grivneac c. Moldovei (hotărâre din 9 octombrie 2007) - Curtea a constatat violarea art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO pentru neonorarea obligaţiei pozitive a Guvernului de a contribui la executarea unor hotărâri judecătoreşti pronunţate în favoarea reclamanţilor privind plata unor sume de bani de către persoane private. Curtea a considerat că autorităţile nu au întreprins toate măsurile rezonabile pentru a asigura executarea hotărârilor pronunţate în favoarea reclamanţilor. Prin neluarea măsurilor necesare pentru executarea acestor hotărâri, autorităţile Republicii Moldova au împiedicat reclamanţii să se folosească de rezultatul benefic al litigiilor lor. Totuşi, potrivit practicii Curţii, "nerecuperarea unei datorii, din cauză că debitorul nu posedă bunuri, nu poate fi imputată statului pârât, decât şi în măsura în care această omisiune este imputabilă autorităţilor naţionale" (a se vedea Mazepa c. Moldovei, hotărâre din 10 mai 2007, para. 37). Astfel, în cauza Dvs., puteţi să pretindeţi violarea Convenţiei dacă veţi demonstra că imposibilitatea de executare se datorează lipsei de acţiuni din partea autorităţilor statului.


21.07.2008

Întrebare: Ce documente se anexează la o cerere către CtEDO ? Se anexează cererile de chemare în judecată, întâmpinările pârâtei, sentinţele instanţelor? La pct. II – 14 expunerea faptelor - se descriu, pe scurt, petiţele acţiunilor si motivările instanţelor? Sau expunerea faptelor ţine până la chemarea în judecată, iar petiţele şi motivarea instanţei se prezintă separat, în secţiunea IV - 16? Ion Razvan

Răspuns: La cererea adresată Curtii reclamantul poate să anexeze orice documente pe care le consideră importante pentru cauza sa. Acestea pot fi atât cereri de chemare în judecată, cât şi referinţe, procese-verbale ale şedinţelor de judecată, decizii ale diferitor organe de stat, hotărâri judecătoreşti etc. La punctul 14 al cererii la CtEDO, reclamantul trebuie să indice în ordine cronologică faptele de care se plânge. La acest punct puteţi să indicaţi concis motivarea instanţelor de judecată. La punctul 16 din cerere se indică doar care este decizia internă definitivă (de ex. decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19.05.2008). Această informaţie este importantă prin prisma condiţiilor de admisibilitate, şi anume a termenului de 6 luni şi a epuizării căilor de recurs interne. Totodată, vă recomandăm să consultaţi Nota explicativă a Curţii destinată persoanelor care completează un formular de cerere prezentată conform art. 34 CEDO.


15.07.2008

Întrebare: Reclamantul poate să se reprezinte singur în faţa CtEDO sau este obligatoriu de a avea un reprezentant în baza procurii? Gheorghe

Răspuns: Convenţia nu obligă reclamanţii de a se adresa Curţii prin intermediul reprezentanţilor, această chestiune fiind la discreţia lor. Chiar şi persoanele declarate incapabile sau cu capacitatea de exerciţiu limitată în dreptul intern pot sesiza Curtea fără a fi reprezentate de către un tutore sau curator. Informaţia detaliată cu privire la calitatea reclamantului este accesibilă la următorul link: http://www.lhr.md/2/69.html. Totuşi, după comunicarea cererii către Guvernul pârât, reclamantul nereprezentat este invitat de Curte să-şi ia un reprezentant.


11.07.2008

Întrebare: Aş vrea să enumeraţi cauzele moldoveneşti la CtEDO legate de neexecutarea hotărârilor judecătoreşti. Mulţumesc anticipat. Iulian

Răspuns: Până la această dată, Curtea a condamnat Moldova pentru neexecutarea sau executarea tardivă a hotărârilor judecătoreşti în 42 de cauze. Enumerarea, precum şi analiza detaliată a acestora o puteţi găsi la următorul link: http://www.lhr.md/news/99.html.


26.06.2008

Întrebare: Cererea care se expediază împreună cu actele anexate la dosar trebuie să fie traduse în engleză sau franceză sau se trimit în limba română? Ksenia

Răspuns: Limbile oficiale ale Curţii sunt franceza şi engleza. Regulile cu privire la utilizarea limbilor la Curte sunt stabilite în art. 34 al Regulamentului Curţii. Astfel, cererile pot fi formulate într-una din limbile oficiale ale statelor părţi la Convenţie. Totuşi, după comunicarea cererii către Guvernul pârât, trebuie folosită una din limbile oficiale ale Curţii.


22.06.2008

Întrebare: Pot trimite petiţie la CEDO pentru o cauză de încălcare a drepturilor omului pentru şotul meu decedat, în calitatea mea de şotie? Cererea se face în numele meu personal? Manda Camelia

Răspuns: În cazul în care doriţi să vă plângeţi de decesul soţului dumneavoastră sau de maltratarea lui care a dus la deces, nu este exlus că a-ţi putea formula o pretenţie în numele soţului defunct, chiar dacă acesta a decedat. Totuşi, în cazul în care doriţi să vă plângeţi de încălcarea altor drepturi garantate prin Convenţie care nu au o legătură directă cu decesul, pretenţiile par a putea fi făcute doar în nume propriu şi doar dacă puteţi demonstra că sunteţi "victimă" a încălcării drepturilor soţului Dvs. Noţiunea de "victimă" presupune că reclamantul trebuie să demonstreze că este afectat personal prin încălcarea invocată. Existenţa prejudiciului nu este obligatorie în acest sens. Este "victimă" reclamantul care se pretinde direct afectat prin acţiunea sau inacţiunea litigioasă (Cornwell c. Regatului Unit, decizie din 11.05.1999). Totuşi, Curtea a dezvoltat noţiunea de „victimă indirectă”, definită ca o persoană ce poate demonstra că există o legătură particulară între ea şi victima directă şi că violarea Convenţiei în raport cu victima directă i-a cauzat un prejudiciu sau că ea are un interes personal de a cere încetarea încălcării (ex. suferinţele cauzate mamei prin dispariţia fiului şi soţului cu câţiva ani în urmă, în timpul unor acţiuni militare, în cauza Imakayeva c. Rusiei, hotărâre din 09.11.2006). Chestiunea cu privire la dreptul soţiei de a pretinde în nume propriu inechitatea procedurilor penale prin care soţul ei, care a decedat în cursul proceudrilor penale naţionale, a fost condamnat penal a fost examinată în cauza Grădinar c. Moldovei (hotărâre din 08.04.2008, para. 90-104). 


13.06.2008 

Întrebare: Vă rog să mă informaţi dacă pentru neexecutarea hotărârilor judecătoreşti avem dreptul de a cere despăgubiri materiale pentru neexecutarea la timp a deciziei judecătoreşti. Popescu Andrian

Răspuns: Prezumăm că întrebarea Dumneavoastra vizează dreptul de a cere aceste compensaţii de la CtEDO. Reclamanţii pot să solicite sume de bani cu titlu de prejudiciu material suferit ca rezultat al neexecutării de către autorităţi, într-un termen rezonabil, a unei hotărâri judecătoreşti executorii în favoarea lor, dacă acest lucru constituie o violare a Convenţiei. Dacă hotărârea a fost executată într-un termen de până la 12 luni (dacă este vorba de plata unor sume de bani de către autorităţile publice), de regulă, CtEDO consideră că ea a fost executată în termen rezonabil şi nu constată o violare a Convenţiei (a se vedea decizia Osoian c. Moldovei). Modul în care CtEDO calculează prejudiciul material cauzat prin imposibilitatea de a folosi casa reclamantului a fost expus în hotărârea Prodan c. Moldovei, para. 64-75. Modul de calculare de către CtEDO a prejudiciului cauzat prin neexecutarea unei hotărâri privind plata de către autorităţile publice a unei sume de bani a fost expus în cauza Ceachir c. Moldovei (hotărâre din 15.01.2008, para. 50-55).


20.05.2008

Întrebare: Care sunt subiectele cu drept de sesizare? Alexia

Răspuns: A se vedea calitatea reclamantului.


11.05.2008

Întrebare: Spune-ţi vă rog unde aş putea găsi hotărâri CtEDO privind încălcarea art. 4 din Protocolul nr. 7 - dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori, în special redeschiderea procesului penal. Mulţumesc anticipat. Ion

Răspuns: Pe pagina web a CtEDO există un sistem de căutare: http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-en. La categoria "article" indicaţi "P7-4" şi apăsaţi "search". Pe ecran vor apărea toate hotărârile CtEDO în care se face referire la art. 4 al Protocolului nr.7 la CEDO.


30.04.2008

Întrebare: Cum Curtea Europeană interpretează termenul rezonabil la executarea hotărârilor judecătoreşti, după ce perioadă de neexecutare se poate de adresat la CtEDO, ca să se constate că termenul este rezonabil, ori a fost încălcat acest termen, ca de exemplu Osoian/Moldova. Mulţumesc. Lilian Osoian

Răspuns: De regulă, în cazul neexecutării hotărârii judecătoreşti privind plata unei sume de bani de către autorităţi, termenul de neexecutare a unei hotărâri judecătoreşti executorii trebuie să fie mai mare de 12 luni (a se vedea Lupacescu ş.a. c. Moldovei, hot. 21.03.2006, para. 23). În decizia Osoian c. Moldovei, CtEDO a notat că hotărârea judecătorească în favoarea reclamantului a fost executată în termen de 9 luni şi a constatat că această perioadă este "rezonabilă". Aceste termene nu sunt valabile pentru neexecutarea hotărârilor judecătoreşti de către "neautorităţi".   


11.04.2008

Întrebare: Există cazuri la CtEDO în care au fost implicate persoane incapabile (apărate de reprezentanţii acestora)? Rusu Victoria

Răspuns: Persoanele considerate incapabile sau cu capacitate de exerciţiu limitată în dreptul intern pot să se adreseze la Curte fără a fi reprezentate de către un tutore sau curator. Formalităţile de acest gen instituite de legislaţiile naţionale sunt irelevante pentru Curte. Pentru Curte contează doar dacă persoana doreşte să depună o cerere. A se vedea, printre altele, cauzele Herczegfalvy v. Austria, hotărâre din 24/09/1992, cererea nr. 10533/83; Magalhaes Pereira v. Portugal, hotărâre din 26/02/2002, cererea nr. 44872/98; Hutchison Reid v. United Kingdom, hotărâre din 20/02/2003, cererea nr. 50272/99.


01.04.2008

Întrebare: La 17.03.2008, am rugat să concretizaţi dacă copiile documentelor expediate la Curte urmează a fi autentificate notarial sau altfel, dar aţi dat un răspuns cunoscut pentru toţi. Aş vrea să ştiu cum procedaţi Dvs., adică sunt aplicate careva ştampile de autentificare pe copiile actelor expediate la CtEDO? Vă mulţumesc. Gheorghe

Răspuns: Organizaţia noastră se conduce de regulile stabilite de Curte. Astfel, anexele la care facem referire în cererile prezentate potrivit art. 34 CEDO le expediem în copii, după cum este stabilit de Regulamentul CtEDO.


28.03.2008

Întrebare: Bun găsit tuturor. Cum de procedat în cazul când petiţionarul, după ce i-a fost întocmită cererea, după 5 ani de colaborare cu CEDO, îşi schimbă reprezentantul intereselor lui, adică declară că procura întocmită o anulează. Practic, cazul este completamente expus, toate interpretările pe parcurs au fost făcute, a rămas numai de aşteptat hotărârea CtEDO. Petiţionara pe parcursul anilor nu s-a achitat nici pentru lucrul juristului, nici pentru expediere..... S-au supărat "foc" că nu este până în prezent soluţionat cazul. Au spus că vor să facă o altă procură, pe un alt avocat. Înţeleg ca sunt aberaţii de ale petiţionarului, dar, totuşi, cum juristul îşi va primi remunerarea pentru lucrul făcut, cum se va proceda la CtEDO, care sunt aşteptările. Contract nu este. Merci mult. Elena

Răspuns: Reclamantul poate să-şi schimbe reprezentantul la Curte în orice moment, această chestiune fiind la discreţia absolută a lui. Nu ţine de Curte să verifice dacă reclamantul şi-a onorat sau nu obligaţiile pecuniare faţă de reprezentantul său, această chestiune se soluţionează între reclamant şi reprezentant.  Curtea va lua în calcul acest aspect doar la examinarea cererii reclamantului cu privire la restituirea sumelor suportate cu titlu de costuri şi cheltuieli, dar CtEDO va stabili dacă cheltuielile "au fost real şi necesar suportate şi dacă au fost rezonabile ca cuantum" (Nistas Gmbh c. Moldovei, 12 decembrie 2006, para. 61). Dacă reclamantul nu solicită nici o sumă cu titlu de costuri şi cheltuieli, Curtea nu va purcede la examinarea acestei chestiuni. Astfel, situaţia Dvs. ţine mai mult de soluţionarea în cadrul unui litigiu la nivel naţional conform dreptului intern. În orice caz, un avocat trebuie să încheie un contract de reprezentare în faţa CtEDO, în caz contrar nu veţi putea justifica cheltuielile nici în faţa Curţii şi nici în instanţele naţionale, în cazul unui litigiu cu clientul Dvs.


17.03.2008

Întrebare: Bună ziua, aş vrea să ştiu dacă hotărârile CtEDO pot fi atacate de către stat, în cazul unui dezacord cu hotărârea pronunţată. Elena

Răspuns: Potrivit art. 43 CEDO, în termen de 3 luni de la data adoptării unei hotărâri de către o Cameră a Curţii, orice parte poate, în cazuri excepţonale, să ceară retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere a CtEDO. Cererea de retrimitere se examinează mai întâi de un colegiu de cinci judecători al Marii Camere care acceptă cererea în cazul în care cauza ridică o problemă gravă relativă la interpretarea sau la aplicarea Convenţiei sau a protocoalelor sale, sau o altă problemă gravă cu caracter general. Dacă colegiul de cinci judecători acceptă cererea de retrimitere, Marea Cameră examinează cauza şi se pronunţă asupra ei printr-o hotărâre. Dacă colegiul de cinci judecători respinge cererea de retrimitere, atunci, conform art. 44 CEDO, hotărârea Camerei devine definitivă. 


17.03.2008

Întrebare: Domnilor, Vă rog să concretizaţi, copiile documentelor expediate la Curte urmează a fi autentificate notarial sau altfel. Dacă nu ar fi autentificate copiile, nu ar apărea dubii în privinţa autenticităţii documentului? Gheorghe

Răspuns: Toate documentele care sunt anexate de reclamant la cererea sa trebuie să fie transmise în copii, nu în original şi nu trebuie să fie capsate, lipite sau legate (a se vedea Nota explicativă a Curţii destinată persoanelor care completează un formular de cerere prezentată conform art. 34 CEDO).


14.03.2008

Întrebare: Am trimis cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe data de 16.02.2008 cu aviz avia, însă până în timpul de faţă nu am primit avizul de primire a cererii. Coval Victor

Răspuns: Din propria experienţă am observat că, de regulă, scrisorile expediate recomandat par avion fără aviz de primire ajung la CtEDO timp de circa 10 zile, iar cele expediate recomandat par avion cu aviz de primire - aproximativ într-o lună. Mai adăugaţi o lună pentru ca avizul de primire să ajungă în Moldova şi, astfel, de obicei, durează circa 2 luni ca să primiţi avizul.


13.03.2008

Întrebare: Ce înseamnă obligaţia statului de a nu împiedica exercitarea dreptului la depunerea cererii la CtEDO? Nastea

Răspuns: Potrivit art. 34 al Convenţiei, statele se obligă să nu împiedice prin nici o măsură exercitarea dreptului de a sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului printr-o cerere individuală. Încălcarea acestei obligaţii a fost constatată de către CtEDO în urma neasigurării întrevederilor confidenţiale dintre reclamant şi reprezentantul său la Curte (Cebotari c. Moldovei şi Oferta Plus SRL c. Moldovei), lipsei accesului la reclamantul internat într-o instituţie psihiatrică şi la fişa lui medicală (Boicenco c. Moldovei), exercitării de presiuni în urma depunerii cererii la CtEDO (Oferta Plus SRL c. Moldovei), ameninţării reprezentantului reclamantului cu urmărire penală în urma sesizării Curţii (Colibaba c. Moldovei), neexecutării adecvate a măsurilor interimare indicate de Curte (Mamatkulov şi Askarov c. Turciei).


10.03.2008

Întrebare: Stimaţi Domni, care este procedura de adresare la CtEDO (în câteva cuvinte)? Din informaţia din http://www.lhr.md/docs/nota.inform.ro.pdf (concret - din pct. 14-17) am înţeles că iniţial se depune doar o plângere şi doar mai târziu, dacă CtEDO o acceptă, se deschide un dosar provizoriu, iar timp de un an CtEDO solicită formularul cererii-tip şi copiile documentelor necesare. Ori ceva n-am reţinut? Andrei

Răspuns: Este de dorit să depuneţi din start formularul-tip al cererii completat în mod corespunzător şi să anexaţi copiile documentelor la care faceţi referire în cerere. În acest caz, grefa Curţii deschide un dosar cu număr permanent. Dacă depuneţi la CtEDO o plângere în formă liberă, grefa Curţii deschide un dosar cu număr provizoriu. Ulterior, grefa expediază o scrisoare prin care solicită în termen de 6 săptămâni depunerea formularului-tip al cererii însoţit de anexe. Dacă cererea este depusă în modul potrivit, numărul provizoriu se substituie cu un număr permanent. Dacă reclamantul nu răspunde timp de 1 an, de regulă, dosarul se distruge. 


10.03.2008

Întrebare: Stimaţi Domni, am 2 întrebări:

1. Nu se execută o hotărâre de judecată definitivă. Termenul de 6 luni a fost întrerupt de nenumărate plângeri etc. Va accepta CtEDO o cerere împotriva neexecutării, dacă a trecut mai mult de 6 luni?

2. Poate fi solicitat la CtEDO repararea prejudiciului material şi moral, inclusiv venitul ratat, dacă acestea nu au fost obiectul acţiunii din judecata naţională? Ori trebuie şi cu venitul ratat etc. să trec procedura naţională: reclamaţia, chemarea în judecată, decizia definitivă, titlul executoriu, neexecutarea lui etc.? Va mulţumesc. Andrei

Răspuns: 1. Dacă aveţi o hotărâre de judecată definitivă care nu se execută de către autorităţi, puteţi să Vă plângeţi de neexecutarea hotărârii la Curte în orice moment. Aceasta este situaţia încălcărilor continue, faţă de care nu se aplică regula termenului de 6 luni

2. Curtea, de regulă, constată că în privinţa pretenţiilor reclamantului cu privire la satisfacţia echitabilă nu există o cerinţă de epuizare separată a căilor de recurs interne (vezi hotărârea Lupăcescu şi alţii c. Moldovei, para. 30).


28.02.2008

Întrebare: Cum aş putea să găsesc în jurisprudenţa CEDO un proces, 911/2007. Nu ştiu la ce stadiu este sau dacă s-a luat o hotărâre. Am încercat sa caut pe site-ul CEDO dar nu mă descurc. Vă rog, mă puteţi ajuta? Mulţumesc. Petrea Constantin

Răspuns: De regulă, o cerere la Curte se examinează timp de 3-7 ani, datorită complexităţii procedurii CtEDO şi numărului mare de cereri pe rolul Curţii. Din mesajul Dvs. reiese că cererea a fost înregistrată la Curte în 2007. După cum rezultă din sistemul de căutare de pe pagina web a CtEDO (http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-en), o decizie sau o hotărâre pe marginea cererii Dvs. încă nu a fost adoptată de Curte. Orice informaţie privind stadiul de examinare a cererii Dvs. o puteţi afla la Grefa Curţii. 


21.02.2008

Întrebare: Bună ziua stimată organizaţie. Unde aş putea vedea un model de cerere către CEDO? Cu mare respect, Veaceslav.

Răspuns: la următoarea adresă: http://www.lhr.md/2/33.html


04.02.2008

Întrebare: Onorată Organizaţie, rog să-mi răspundeţi la următoarea întrebare, aparent această întrebare nu are legătură cu modul de aplicare a Convenţiei Europene! Eu am fost reprezentantul unui reclamant în faţa Curţii Europene, însă în rezultatul torturării reclamantului de către colaboratorii administraţiei penitenciarului, reclamantul a renunţat la cerere, inclusiv de a mai fi reprezentat. Rog să-mi indicaţi care prevedere legală mi-ar permite să reprezint reclamantul în absenţa consimţămîntului acestuia. Ori, dacă există posibilitatea interpretării extensive a noţiunii de persoană incapabilă din art. 73 alin. 1 CPC al RM. Alexei Adam

Răspuns: Capacitatea juridică a reclamantului la nivel naţional nu este relevantă la CtEDO. Persoanele considerate incapabile sau cu capacitate de exerciţiu limitată în dreptul intern pot să se adreseze la Curte fără a fi reprezentate de către un tutore sau curator (a se vedea "calitatea reclamantului"). După cum reiese din mesajul Dvs., reclamantul şi-a exprimat intenţia de a-şi retrage cererea de la CtEDO în urma torturării lui de către angajaţii administraţiei penitenciarului. Potrivit art. 37 para. 1 (a) al Convenţiei, CtEDO poate hotărî scoaterea de pe rol a unei cereri atunci când circumstanţele permit să se tragă concluzia că solicitantul nu doreşte să o mai menţină.

Dvs. puteţi să Vă adresaţi direct Curţii, solicitând continuarea examinării acestei cauze, pe motiv că voinţa reclamantului nu a fost liber exprimată, cu condiţia că Veţi putea demonstra că reclamantul a cerut retragerea cererii de la CtEDO în urma aplicării torturii. În plus, aceste acţiuni ale administraţiei penitenciarului par să fie contrare prevederilor art. 34 al Convenţiei (dreptul de a sesiza Curtea). CtEDO a constatat violări similare a art. 34 CEDO în cauzele Oferta Plus SRL c. Moldovei şi Colibaba c. Moldovei. Pentru consultaţii mai detaliate, puteţi să ne contactaţi la nr. de telefon 27 41 61.


28.11.2007

Întrebare: Onorată Organizaţie, am auzit că în caz de cîştig la CtEDO prejudiciile materiale, morale acordate reclamantului nu se impun impozitării. Spuneţi vă rog, în care act normativ, articol concret este prevăzut cele descrise mai sus. Vă mulţumesc anticipat! Igor Cuşnir

Răspuns: În cazul constatării violării Convenţiei şi a acordării anumitor sume reclamanţilor pentru compensarea daunelor, în dispozitivul hotărârii CtEDO, pe lângă sumele care urmează a fi plătite reclamanţilor, este indicat expres că Guvernul pârât va mai achita "orice taxă care poate fi percepută". În plus, potrivit art. 20 z3 Cod Fiscal, compensaţiile pagubelor morale constituie surse de venit neimpozabile. În ceea ce priveşte compensaţiile pentru daunele materiale, acestea se constituie din daunele real suportate şi venitul ratat. Daunele real suportate nu sunt impozabile, deoarece ele nu sunt venituri, iar venitul ratat, acordat de CtEDO, este calculat cu deducerea tuturor imozitelor pe care reclamantul ar fi trebuit să le achite conform legislaţiei naţionale (vezi hotărârea Prodan c. Moldovei, para. 74 in fine).


28.11.2007

Întrebare: Unde pot să găsesc toată jurisprudenţa CEDO în limba română sau rusă, cu excepţa bazei de date a site-ului vostru. Mă bucur că publicaţi hotărârile CEDO, dar nu pot găsi unele hotărâri. Vă mulţumesc. Valentin

Răspuns: Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele moldoveneşti, în limba română, sunt publicate pe pagina web a Ministerului Justiţiei a Republicii Moldova şi le puteţi accesa la adresa http://justice.md/md/cedo/. Hotărârile CtEDO în cazele contra României le puteţi găsi pe pagina web a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, la link-ul http://www.scj.ro/decizii_strasbourg.asp.

Hotărâri ale CtEDO în limba rusă le puteţi accesa la următoarele adrese: http://www.borodin-moka.ru/echr/cases/index.php, http://www.espch.ru/content/category/3/11/25/, http://www.jurpom.ru/rechenia_evrop_suda.html.


14.11.2007

Întrebare: Vă rog să îmi răspundeţi la următoarele întrebări: 1. La CEDO se adresează după examinarea de către CSJ a cererii de recurs sau ultima - cererii de revizuire? 2. Care este procedura de examinare de către Agentul guvernamental a cererilor înaintate la CEDO? Cine înaintează informaţia (propunerea) Agentului? Multumesc. L.D.

Răspuns: 1. Potrivit art. 35 alin. 1 al Convenţiei, Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne. De regulă, epuizarea călor de recurs interne are loc după examinarea cauzei de către instanţa de recurs. Revizuirea va fi considerată de CtEDO o cale de recurs "utilă" doar în anumite cazuri (când aceasta se declară în temeiurile indicate de art. 449 Cod de procedură civilă).

2. După primirea cererii de către CtEDO, ea este înregistrată de grefa CtEDO. Cererile înregistrate sunt examinate de către CtEDO imediat ce este posibil. Când CtEDO iniţiază procedura de examinare a cererii, aceasta este comunicată reprezentantului Guvernului împotriva căruia este îndreptată cererea. CtEDO invită părţile de a se expune pe marginea cererii prin observaţii scrise (cu privire la admisibilitatea cererii, cu privire la fond, cu privire la satisfacţia echitabilă, observaţii complementare, etc), care sunt prezentate Curţii într-un anumit termen. În anumite cazuri, concomitent cu solicitatea observaţiilor, CtEDO poate propune părţilor iniţierea unor negocieri în vederea soluţionării cauzei pe cale amiabilă. Propunerile de soluţionare a cauzelor pe cale amiabilă sunt confidenţiale şi se expediază Curţii într-un plic separat de celelalte observaţii.


12.11.2007

Întrebare: Câţi consultanţi (reprezentanţi) are Moldova pe moment la CEDO şi care sunt numele de familie. Multumesc anticipat.

Răspuns: Reprezentantul Guvernului Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului este Vladimir GROSU.


25.05.2007

Întrebare: Stimati Domni, pe 18 ianuarie 2007 mi-a fost declarata inadmisibila cererea impotriva Norvegiei, Stanciu v. Norway - 23405/05. Doresc consultanta juridica si reprezentare in fata Curtii cu plata din daunele materiale si morale solicitate. Astept raspunsul dvoastra profesional. Cu stima si respect, Stanciu Nicolae

Răspuns: Stimate dle Stanciu, această pagină nu a fost concepută pentru acordarea consultaţiilor pe cazuri concrete. Totuşi, observăm din mesajul Dvs. că cererea Dvs. a fost deja declarată inadmisibilă de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aparent în temeiul art. 28 al Convenţiei ("declararea cererii ca inadmisibilă de comitet"). Decizia Curţii în temeiul art. 28 al Convenţiei este definitivă şi nu poate fi contestată. Dacă doriţi consultaţii suplimentare privind cazul Dvs. puteţi să ne contactaţi la nr. de tel: + 373 22 27 41 61 sau să veniţi la oficiul organizaţiei cu toate documentele relevante (adresa: str. Vlaicu Pîrcălab 2, bir. 13, mun. Chişinău, Republica Modova).


15.05.2007

Întrebare: Care este tariful perceput de organizaţie pentru reprezentarea în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului? Vasile

Răspuns: Consultaţiile acordate de membrii organizaţiei sunt gratuite. În cazul reprezentării în faţa Curţii costul asistenţei juridice diferă în dependenţă de complexitatea cazului (de exemplu, în cazul litigiilor economice tariful va fi mai mare decât în cauze ce ţin de neexecutarea hotărârilor judecătoreşti definitive). Reprezentarea poate fi şi gratuită dacă persoana care doreşte să depună o cerere la CtEDO nu dispune de resurse financiare.


10.03.2007

Întrebare: Va rog foarte mult sa ma ajutati in ce priveste cererea nr.19234/04, Bacila c. Romania, camera a treia, referent juridic S. Mangrau. Va rog, nu stiu